Cele mai frecvente 7 probleme dentare la copii

, ,

Există numeroase afecțiuni orale ale dinților la copii, iar în acest articol vom discuta despre cele mai frecvente 7.

Dacă vă plac materialele audio, ascultați intervenția mea la EBS Radio pe această temă aici:

 

1. Cariile dentare sunt una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice ale copiilor. Potrivit CDC (Centrul de preventive si control al bolilor din SUA), 20% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani au cel puțin un dinte cariat sau o carie netratată, iar 13% dintre adolescenți au aceeași problemă.
Alimentele bogate în carbohidrați ajută la acumularea plăcii bacteriene. Cele mai frecvente alimente problematice sunt bomboanele, prăjiturile, sucurile carbogazoase și sucul de fructe. Amidonul fiert (pastele, orezul, cartofii și pâinea) contribuie, de asemenea, la depunerea plăcii. O dietă bogată în carbohidrați plus obiceiurile inconsecvente de periaj pot duce la carii dentare.

Vestea bună este că această afecțiune care poate fi prevenită. Tehnicile adecvate de periaj și vizitele regulate la dentist vor reduce semnificativ șansa ca un copil să dezvolte carii. Puneți copilul să se perieze de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor și asigurați-vă că folosește ata dentară. De asemenea, încercați să limitați consumul de alimente dulci, mai ales înainte de culcare.

2: Respirația urât mirositoare
Cunoscută și sub denumirea de halitoză sau halenă, respirația urât mirositoare poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Adesea, respirația urât mirositoare este pusă pe seama alimentelor pe care tocmai le-am mâncat. Cu toate acestea, respirația urât mirositoare cronică la copii ar putea indica o problemă sistemică.

Halitoza este cauzată de bacteriile care trăiesc în gură. Aceste bacterii se hrănesc cu resturile de alimente, lichid și placă din cavitatea bucală și produc hidrogen sulfurat, ceea ce duce la un miros urât în gură. Ca și în cazul adulților, respirația urât mirositoare la copii este cea mai frecventă dimineața. Cele mai frecvente cause ale acesteia, sunt probleme ale gingiilor, igiena orală deficitară și uscăciunea gurii, dar alte probleme precum sinuzita cronică, diabetul, cariile dentare și problemele digestive pot duce, de asemenea, la respirație urât mirositoare.

Igiena dentară adecvată este cea mai bună modalitate de a trata și de a preveni respirația urât mirositoare. O apă de gură antibacteriană poate ajuta la reducerea oricăror mirosuri, iar periajul limbii ar putea ajuta la combaterea bacteriilor din gură.

3. Boala gingiilor – gingivita
Boala gingiilor, sau gingivita, este inflamația țesutului gingival. Este adesea cauzată de igiena orală deficitară și de acumularea plăcii bacteriene și poate progresa până la deteriorarea structurii osoase și pierderea dinților.

Pe măsură ce depunerile de placă și tartru se acumulează la baza dinților, acestea încep să afecteze gingiile. În primele etape ale gingivitei, gingiile copilului sunt adesea umflate și roșii și se retrag de pe dinți și sângerează ușor după folosirea aței dentare sau la periaj.
Gingivita este reversibila și poate fi evitată prin pași simpli, cum ar fi periajul zilnic, folosirea aței dentare și vizitele la stomatolog.

4. Suptul degetului
Unul dintre cele mai frecvente comportamente asociate cu copilăria este suptul degetului. Pentru unii copii, acest obicei începe în uter. Confortant și instinctiv, suptul degetului nu este un motiv de îngrijorare în majoritatea cazurilor și va dispărea când copilul are doi sau trei ani. Dacă acest obicei continua și după vârsta de 2,5 ani-3, poate perturba dezvoltarea orală normală, afectând dezvoltarea oaselor maxilare, alinierea dinților și poate provoca probleme de vorbire.

5. Bruxismul
Bruxismul sau scrâșnirea dinților este o afecțiune comună în rândul copiilor de vârstă școlară – doi sau trei din 10 copii își vor scrașni sau strânge dinții. Uneori, copii dezvoltă această afectiune din cauza dizarmoniilor dento maxilare ( dinții de sus nu sunt aliniați cu dinții de jos). Un alt motiv ar putea fi răspunsul la durere – la fel cum freci un mușchi dureros, unii copii își vor scrâșni dinții ca urmare a durerii (dentiția sau o durere din zona urechii.) Poate fi, de asemenea, un semn că se confruntă cu stres sau hiperactivitate.
De obicei, bruxismul nu necesită nici un tratament și se oprește pe măsură ce copilul crește. Cu toate acestea, dacă obiceiul persistă, acesta poate uza treptat dinții permanenți, rezultând dureri musculare sau dentare. Durerile de cap pot însoți bruxismul, iar deteriorarea smalțului dentar poate duce la apariția dinților ciobiți și sensibili.

6. Dinții supranumerari – în plus-
Dacă un dinte temporar nu se mișcă, ar putea face ca dintele permanent ce este pozitionat sub cel temporar să încerce să erupă în același spațiu, drept urmare, doi dinți pot exista într-un loc destinat doar unuia. Sau, un dinte temporar ar putea rămâne imobil timp de ani de zile,chiar si dupa perioada de exfoliere fiziologică. În aceste cazuri, copilul poate să nu aibă un dinte permanent care să îl înlocuiască pe cel temporar.
Adesea, dinții temporari supranumerari indică o problemă orală mai profundă. Motivul cel mai frecvent este absența dintelui permanent, dar mai pot exista și obstrucții in calea eruptiei dentare, nealiniere dentara și traumatisme.

7. Anxietatea dentară
Deși această afecțiune nu este direct legată de sănătatea orală, anxietatea dentară poate face din controalele dentare regulate o experiență înspăimântătoare pentru copii. Pe măsură ce copilul crește, anxietatea dentară îl poate împiedica să beneficieze de îngrijirea orală de care are nevoie pentru a menține dinții sănătoși. Evitarea prelungită a medicului stomatolog poate duce la necesitatea unor proceduri mai serioase, cum ar fi tratamentul endodontic, extracția dentară sau intervenții stomatologice de urgență.

Medicii pedodonti urmează o pregătire specială pentru a combate anxietatea dentar a a copiilor. Stim să creem o atmosferă sigură și primitoare pentru copiii anxiosi, ajutându-i să aibă o experiență pozitivă în cadrul cabinetului stomatologic. Noi, la MB Dental suntem norocosi sa o avem si pe Zâna Măseluță, care e psiholog pentru copii de grădiniță și succesul as putea spune ca e garantat.

Articol realizat de Dr. Cristina Mihălțan, MB Dental Junior

Pin It on Pinterest

Share This