Dragi părinți, știați că obiceiurile vicioase perturbă major dezvoltarea oaselor maxilare și poziția dinților copilului dumneavoastră?
Iata câteva dintre cele mai frecvente obiceiuri vicioase întâlnite la copii și modul în care acestea influențează creșterea:
1. Suptul degetului (sau a obrajilor, a buzei sau a păturicii mult iubite) este unul din cele mai frecvent întâlnite obiceiuri vicioase la copii.
Dacă pâna la vârsta de 3 ani suptul degetului poate fi considerat normal, iar psihologii nu recomandă interzicerea lui, după această vârstă suptul degetului contribuie la apariția anomaliilor dento-maxilar (îngustarea maxilarului, ocluzie deschisă, modificări de poziție ale incisivilor).
2. Deglutiția infantilă
Deglutiția infantilă este întâlnită în mod normal la sugari. Aceștia înghit cu limba poziționată între arcade, ceea ce facilitează suptul. După apariția dinților, limba își modifică poziția, plasându-se pe palat, la distanță de dinți. Vorbim de deglutiție infantilă ca obicei vicios la copiii și adulții la care, atunci când înghit, limba pune presiune pe dinți. Acest lucru poate duce la apariția unor spații între dinții din față, înclinarea dinților, afectarea vorbirii etc.
3. Respirația orală (pe gură)
În mod normal, r
espirația se desfășoară pe nas, aspect extrem de important pentru sănătatea organismului. La nivelul cavității nazale, aerul este pregătit pentru a ajunge în plămâni, fiind încălzit, umidificat și filtrat. Copilul ajunge să respire pe gură atunci când la nivelul nasului există un obstacol (vegetații adenoidiene sau polipi, deviație de sept) sau în urma unui episod gripal sau după o rinită alergică. Efectele negative ale respirației pe gură sunt numeroase și importante – afectează sănătatea generală prin creșterea riscului dezvoltării de alergii, astm sau boli de inimă, iar la nivel local crește riscul de carii, sângerări gingivale, sau înghesuiri dentare.
4. Sprijinirea mandibulei cu pumnul sau cu creionul – întâlnită în timpul lecțiilor de la școală sau când copilul citește – duce în timp la devierea mandibulei.
Cu cât obiceiul vicios este practicat mai des și pe o perioadă mai lungă, cu atât efectele vor fi mai grave, iar decondiționarea lui va fi mai dificilă. De asemenea, tratamentul anomaliei dento-maxilare va fi mai complex.
Îndepărtarea obiceiului vicios este în primul rând responsabilitatea dumneavoastră – a părinților, dar și a educatorilor și a specialiștilor.
De aceea, dragi părinți, dacă copilul dumneavoastră practică unul din obiceiurile de mai sus sau a inventat el însuși unul nou, nu ezitați să ne contactați pentru a găsi împreună cea mai potrivită metodă de a-l ajuta pe micuț să renunțe la el!
Dr. Viorelia Ungureanu – medic dentist MB Dental Junior